Publicitate online

Preturile mari din publicitatea online, tinute sus de catre regiile de publicitate, au inceput sa fie afectate de castigarea in popularitate a adserver-ului pus la dispozitie de Google. Daca pana in urma cu ceva timp campaniile publicitare complexe erau doar la indemana regiilor, mai nou aceste servicii publicitare online pot fi oferite de orice publisher in mod independent, fara a mai conta prea mult dimensiunea acestuia. > Citeste toata stirea

Multi se plang ca publicitatea online este subestimata, ca cifra de afaceri este mica, ca nu se vinde decat 10% din totalul bannerelor, ca cele 20 de milioane Euro pe 2008 fac aproximativ cat 50% din cifra de afaceri Albalact. Cum in orice piata exista concurenta, fie oferta este prea mare, fie mediul online este canibalizat de celelalte medii de difuzare.

Cat costa publicitatea in TV?
Sa luam un GRP de aproximativ 300 Euro (un pret destul de mare in perioada asta): 110.000 telespectatori sunt atinsi cu 300 Euro … asta inseamna in medie: 0,011 RON / telespectator

Cat costa publicitatea in online?
CPM-ul este cam 30 RON  …. asta inseamna 0.03 RON/ afisare. Daca un utilizator ar primi o singura afisare, inseamna ca preturile sunt cam de trei ori mai mari decat cele de la TV.
Preturile sunt relative (existand diferente de nisa/target/etc) dar sa zicem ca-s in medie!

De ce este pretul atat de astonomic? Pentru ca piata este facuta de 3-4 jucatori mari (numite si regii de publicitate), intr-o concurenta relativ scazuta, care prefera sa vanda putin si scump. Este cam acelasi principiu pentru care un televizor color, dupa 1989, costa aproape cat jumatate de masina.

Cat merita sa platim pentru publicitatea online?
Intotdeauna, pretul este facut de cerere si oferta. Probabil un Rate Card mediu net de 10 RON/CPM ar fi pretul de echilibru.

TradeAds s-a lansat, bucurie mare, lumea este in delir. Piata cerea de mult un Adbrite 100% romanesc, in care sa se duca omul, sa-si aleaga site-urile, sa urce banner-ul, sa-si stabileasca bugetul si (dupa cum ar spune Boc de pe varfuri) sa reporneasca motoarele publicitatii online romanesti. Cum si eu m-am bucurat nespus, am inceput sa iau la butonat site-ul TradeAds.eu, reusind sa termin aceasta aventura intr-o dezorientare totala.

Nu vreau sa fiu nici rau si nici critic la un lucru care se poate dovedi a fi cel mai bun lucru in online-ul mioritic, de la Adsense incoace, dar cateva intrebari nu poti sa nu ti le pui.

1) De ce a fost lansat pe domain-name .eu?
2) De ce apar in portofoliu o tona de site-uri care au 0 afisari/zi? Macar sa le sorteze, pe fiecare categorie in parte, in functie de afisari, in ordine descrescatoare. Mie-mi da senzatia de platforma abandonata cand vad primele site-uri cu 0 afisari/zi
3) In Termenii si Conditiile de utilizare, la punctul 11.3 exista urmatoarea fraza: “Daca Utilizatorul este un Publisher, acesta va primi ca plata un anumit procent din pretul de vanzare a publicitatii afisata pe oricare din paginile / sectiunile Site-ului.” Ce procent, cat, cine-l stabileste? Iar ne laudam ca lansam o platforma transparenta si publisherii raman sa adune cojile? Spune nene: TradeAds are comision de: 10%, 20% sau 50%.
4) Exista vreo legatura intre TradeAds si Adbrite sau asemanarea este pur intamplatoare? Daca da, exista vreo legatura intre cele 1,18 milioane de afisari/zi din Romania ale Adbrite si cele 5,4 milioane afisari din Romania ale TradeAds?

Ok, recunosc, site-ul este inca in Beta, asa ca poate vom afla mai multe peste cateva saptamani!

Rata de succes al unui site din Romania este de doar 3%, luand in calcul un prag minim de 20.000 de vizitatori unici pe luna. Conform trafic.ro, sunt inscrise in sistemul de monitorizare trafic si SATI 50.682 de domain-name-uri active, din care doar 3,15% (1594) din site-uri reusesc sa adune peste 20.000 de vizitatori unici, conform statisticilor pe luna iunie 2009.

Pragul de 20.000 de vizitatori este relativ, in functie de domeniul de activitate. De exemplu, pentru un portal de stiri aceast prag este foarte redus, generand venituri nesemnificative. Pentru un site de nisa, pragul celor 20k de vizitatori poate insemna un site profitabil, in functie de domeniul si sistemul de monetizare implementat.

Principalele probleme care impiedica insanatosirea acestui tip de media sunt:

- existenta pe piata a catorva regii de publicitate, care pot fi numarate pe degete, practicarea unor rate-card-uri umflate, lucru care duce o acoperire de sub 20% din totalul spatiului publicitar disponibil.
- lipsa de transparenta in modul de vanzare al spatiilor publicitare online, existand regii care detin site-uri proprii in portofoliu.
- lipsa de cunostinte si proasta informare a cumparatorului de publicitate mic si mediu, primele incercari de achizitionare a spatiilor online fiind de multe ori sortite esecului din cauza unor targetari total gresite.
- impozitele si asigurarile pe salarii fac o parte dintre patroni sa se gandeasca de mai multe ori daca-si dezvolta afacerile sau nu, forta de munca fiind una dintre cele mai importante componente ale costurilor in mediul online.
- agregarea continutului, nerespectarea legilor in vigoare si lipsa de incredere in justitie cauzeaza dificultati in apararea dreptului la proprietate intelectuala.
- reticienta romanilor in a folosi cardul bancar pe internet.
- birocratia contabiliceasca, existenta TVA-ului in UE si neintelegerea modului de aplicare a TVA-ului intracomunitar fac o parte din patronii mici sa renunte la incercarea unor servicii extrem de populare in strainatate, precum Google Adwords.
- incapacitatea statului de a controla si taxa veniturile castigate (in special castiguri din strainatate) de persoanele fizice , existand o concurenta neloiala intre cei care platesc impozite si cei care nu decalara niciun venit.

Odata cu criza, tot mai multe voci din presa scrisa spun ca se afla in pragul falimentului, ca nu mai pot sustine costurile si ca tirajele scad intr-un ritm alarmant. Problema este ca nu fac decat sa se planga de niste probleme pe care si le-au generat singuri, probleme care au inceput odata cu dezvoltarea internetului. 

Majoritatea aveau impresia ca publicitatea online va lua un avand nemaintalnit, asa majoritatea au decis sa lanseze variante electronice ale ziarelor, oferite utilizatorilor gratuit. Chiar daca sunt discutabile, am trei intrebari pe care doresc sa le mentionez:

1) De ce sa cumpar un ziar, daca pot sa intru pe varianta online?

2) Cum sa nu scada tirajul ziarului, daca oferi aceeasi informatie gratuita?

3) Doar in trafic.ro exista inscrise cam 50.000 de siteuri, la un numar de 7,4 milioane utilizatori online (adica 1 site la 148 de utilizatori).  Cum poti sa concurezi in mediul online pe termen lung, daca oricine-si poate face un site/blog (eventual cu povestile gainii din cotetz) la cheltuieli de aprox. 100 USD/an?

Mergand pe acelasi model american intalnit si in piata auto: producem chestii mari si scumpe chiar daca nu le mai vrea nimeni,  un articol din Ziarul Financiar ne atrage atentia ca cineva de peste ocean coace o idee scoasa de la naftalina.

Plata accesului la stirile online nu trebuie sa ingrijoreze pe nimeni, dar plata accesului la stirile online odata cu abonamentul la serviciile de acces la internet este cu totul alta problema.  Din punctul meu de vedere, orice afacere care produce un bun de care nu mai are nimeni nevoie trebuie inchisa, sau daca nu este profitabila, n-au decat sa o restructureze, modifica, muta in India.

Ce se intampla in SUA nu prea este problema noastra, dar dupa experienta romaneasca a taxei TV sau a taxei radio (platita de soc comerciale catre SRR), biruri solicitate abuziv, dupa parerea mea, de catre 2 mamuti carora nu le pasa daca muncesti pentru bani sau daca beneficiezi de serviciile lor, nici nu vreau sa ma gandesc la modul in care s-ar putea aplica o eventuala varianta a acestei taxe pe plaiurile mioritice.

Plata accesului la stirile online n-are decat sa fie aplicata de mass-media individual, pentru fiecare site in parte … problema lor cum obtin banii sau daca doresc o asemenea abordare .. dar plata unui nou bir, prin abonamentul de internet,  este o idee care sfideaza orice bun simt.

Astazi am platit comision la o banca, pentru ca am vrut sa-mi depun niste bani in cont. Daca am platit comision si ca se le dau bani, ma intreb cand o sa apara comisionul ca le-am calcat pragul, comisionul ca am pus o intrebare, comisionul ca m-am uitat la o reclama de-a lor, comisionul special de retragere pentru oameni fara barba sau comisionul special de retragere pentru oameni cu barba.

PS: Daca din intamplare am vazut publicitate la o banca pe acest site … primesc eu bani sau trebuie sa le platesc un comision pentru ca am avut aceasta onoare?

Burger King porneste atacul junk food prin zonele sarace, pentru a demonstra ca si cei care nu au mai mancat un hamburger pana atunci, prefera Whopper-ul in fata Big Mac-ului de la Mc Donald’s. Cosmetizat sub forma unui documentar de mare valoare (whoppervirgins.com), aceasta campanie prezinta oameni care nu au mai consumat produse junk food, plictisind audienta cu problemele de abordare ale maretului hamburger.

> Citeste toata stirea

Tocmai am primit un spam care incerca sa-mi vanda detectoare de minciuni, pixuri spion si programe de urmarire a telefoanelor mobile. Cica-s bune pentru urmarirea angajatilor si partenerilor infideli.  Ma intreb cat timp mai dureaza pana o sa primim spam-uri cu scaune electrice, ghilotine sau franghii cu nodul deja facut. Vorba aia .. e criza economica.

M-am plictisit de cate targuri imobiliare am vazut ca sunt organizate in aceasta perioada. Oare cand or sa invete si participantii ca oamenii ocupati n-au timp sa se prezinte la astfel de evenimente, doar pentru ca a venit criza. Preturile pentru o astfel de participare pornesc de la aproape 200 Euro/mp, asa ca pentru un amarat de stand de 5mp, inghesuit si obscur, suma  ajunge la aproximativ 1000 de Euro.

> Citeste toata stirea